Ultimul album Xandria m-a impresionat mai mult decat ma asteptam dupa ce am vizionat aproape fara sa clipesc videoclipul piesei Valentine.In fiecare melodie se simte acel ceva arhaic, originar, salbatec, rebel…care iti gadila spiritul facandu-l sa vibreze, sa isi doreasca sa iasa din inchisoarea carnala, sa prinda aripi, sa evadeze in forta cu viteza luminii contopindu-se cu vazduhul, iar apoi sa inceapa sa isi tipe gloria prin perle de clape si viori, reprezentantele frumoasei in instrumentalul muzicii rock, si in gemete de chitara electrica, reprezentanta bestiei imblanzite de sentimentul coplesitor si pur al iubirii, bestie a carei violenta infinita se dezlantuie ca un paravan protector in jurul sufletului sau pereche. Un album ce te duce intr-o lume fantezista, o lume in care melancolia nu poate sa doara, ci doar sa imbrace sufletul cu energie pozitiva si ambitii nobile.Te face sa iei totul ca atare si sa vrei sa transformi atat bucuriile cat si tristetile intr-un singur cantec incoronat de pozitivism, de libertate absoluta, de lumina proaspata care dansand alaturi de intuneric, isi pune in valoare stralucirea subjugand umbra ce se vrea amenintatoare.
Este adevarat ca ceea ce se intampla pe acest album te duce instantaneu cu gandul la Nightwish (cu Tarja). Unii condamna fenomenul, nici mie nu imi vine sa spun ca e in regula ca o trupa sa copieze o alta trupa.Tot: intrumentalul, vocea Manuelei Kraller, versurile...aduc a Nightwish. Cu toate astea... la ce treaba buna au facut, nu-mi prea vine sa insist asupra acestui aspect.Sper insa ca urmatorul album sa fie cel putin la fel de bun, la fel de partrunzator, dar ceva mai individualizat...ca potential...nu se pune problema ca nu exista!
Album de colectie!! \m/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu