In fiecare an, in ultimul sfert de secol, octombrie este recunoscut pe plan global ca luna luptei impotriva cancerului de san. Funditele roz – simbolul acestei lupte – ce pot fi vazute pe obiectele vandute pentru strangere de fonduri si care sunt purtate de cei care se implica, reprezinta indemnul de a face controale regulate, de a fi alaturi de femeile care se lupta cu boala si de a arata lumii ca lucrurile sunt intr-o continua schimbare. Numarul cazurilor de cancer nu scade, insa noile tehnologii fac posibilila cresterea numarului de supravietuitoare ce trec printr-o recuperare mai usoara.
Mit: Numai femeile care au un istoric familial de cancer la san prezinta risc.
Realitate: Aproximativ 70% dintre femeile diagnosticate cu cancer de san nu au factori de risc identificabili pentru boala. In cazul unui istoric in familie, riscul este urmatorul: daca o ruda de gradul I (mama, sora sau un copil) a avut sau are cancer de san, riscul de aparitie a bolii este aproximativ dublu. A avea doua rude primare cu aceasta boala creste riscul chiar mai mult. Si barbatii pot avea cancer la san, insa femeile sunt mult mai predispuse iar ei pot transmite mai departe riscul, fara a fi afectati. Asadar, atunci cand luati in considerare istoricul familial, includeti si familia tatalui, nu doar pe cea a mamei.
Realitate: Aproximativ 70% dintre femeile diagnosticate cu cancer de san nu au factori de risc identificabili pentru boala. In cazul unui istoric in familie, riscul este urmatorul: daca o ruda de gradul I (mama, sora sau un copil) a avut sau are cancer de san, riscul de aparitie a bolii este aproximativ dublu. A avea doua rude primare cu aceasta boala creste riscul chiar mai mult. Si barbatii pot avea cancer la san, insa femeile sunt mult mai predispuse iar ei pot transmite mai departe riscul, fara a fi afectati. Asadar, atunci cand luati in considerare istoricul familial, includeti si familia tatalui, nu doar pe cea a mamei.
Mit: Majoritatea nodulilor de la nivelul sanilor sunt cancerosi.
Realitate: Aproximativ 80% dintre acesti noduli sunt cauzati de modificari benigne (necanceroase), chisturi sau alte conditii. Totusi, medicii incurajeze femeile sa anunte orice schimbare deoarece este vital sa fie descoperit cancerul in stadii incipiente. Medicul poate recomanda o mamografie, ecografie sau biopsie pentru a determina daca un nodul este sau nu canceros.
Realitate: Aproximativ 80% dintre acesti noduli sunt cauzati de modificari benigne (necanceroase), chisturi sau alte conditii. Totusi, medicii incurajeze femeile sa anunte orice schimbare deoarece este vital sa fie descoperit cancerul in stadii incipiente. Medicul poate recomanda o mamografie, ecografie sau biopsie pentru a determina daca un nodul este sau nu canceros.
Mit: Implanturile pot creste riscul de cancer.
Realitate: Femeile care au apelat la implanturi mamare nu prezinta niciun risc in plus fata de celelalte. Singura problema este faptul ca mamografiile standard nu functioneaza intotdeauna la fel de bine in cazul implanturilor, asa ca uneori sunt necesare raze X suplimentare pentru a examina mai bine tesutul mamar.
Realitate: Femeile care au apelat la implanturi mamare nu prezinta niciun risc in plus fata de celelalte. Singura problema este faptul ca mamografiile standard nu functioneaza intotdeauna la fel de bine in cazul implanturilor, asa ca uneori sunt necesare raze X suplimentare pentru a examina mai bine tesutul mamar.
Mit: Folosirea deodorantului creste riscul de cancer de san.
Realitate: Aceeasi Societate Americana pentru Cancer este cea care a negat pe moment acest zvon, dar admite ca este nevoie de cercetari mai aprofundate. Un studiu minor a descoperit urme de parabeni intr-o proba minuscula de tumora canceroasa. Parabenii, utilizati ca si conservanti in unele deodorante, au proprietati usor asemanatoare cu cele ale estrogenului, dar studiul in cauza nu a facut nicio legatura cauza-efect intre parabeni si cancerul de san, nici nu a identificat in mod concludent sursa de provenienta a parabenilor gasiti in tumora.
Realitate: Aceeasi Societate Americana pentru Cancer este cea care a negat pe moment acest zvon, dar admite ca este nevoie de cercetari mai aprofundate. Un studiu minor a descoperit urme de parabeni intr-o proba minuscula de tumora canceroasa. Parabenii, utilizati ca si conservanti in unele deodorante, au proprietati usor asemanatoare cu cele ale estrogenului, dar studiul in cauza nu a facut nicio legatura cauza-efect intre parabeni si cancerul de san, nici nu a identificat in mod concludent sursa de provenienta a parabenilor gasiti in tumora.
Mit: Femeile cu sani mici au mai putine sanse sa dezvolte cancer.
Realitate: Nu exista nicio legatura intre dimensiunea bustului si riscul de cancer la san. Sanii foarte mari pot fi mai greu de examinat decat sanii mici, chiar si cand vine vorba de teste clinice, mamografii, ecografii etc. Dar toate femeile, indiferent de marimea sanilor, ar trebui sa mearga periodic la control.
Un nodul poate indica prezenta cancerului de san (sau una dintre multe probleme benigne posibile), dar femeile ar trebui sa fie, de asemenea, atente si la alte tipuri de modificari care pot reprezenta semne ale cancerului. Acestea includ umflarea sanilor, iritatii ale pielii sau pielea capata textura cojii de portocala; dureri la nivelul sanului ori a sfarcului; retractia mamelonului (spre interiorul sanului), inrosirea, aparitia solzilor sau ingrosarea pielii sanilor ori a mamelonului. Un alt semn ar fi eliminarea de lichid, altul decat laptele matern. Cancerul de san se poate raspandi, de asemenea, la subrat unde provoaca umflarea ganglionilor limfatici inainte ca o tumora la san sa fie suficient de mare pentru a se face simtita. Pe de alta parte, o mamografie poate descoperi cancerul de san chiar si in cazul femeilor care nu prezinta niciun simptom exterior. De aceea este la fel de important sa raportati medicului orice modificare si sa mergeti la controlul de rutina chiar si atunci cand totul pare in regula.Realitate: Nu exista nicio legatura intre dimensiunea bustului si riscul de cancer la san. Sanii foarte mari pot fi mai greu de examinat decat sanii mici, chiar si cand vine vorba de teste clinice, mamografii, ecografii etc. Dar toate femeile, indiferent de marimea sanilor, ar trebui sa mearga periodic la control.
Mit: Nu poti face cancer la san dupa o mastectomie.
Realitate: Unele femei se confrunta cu recidiva cancerului dupa o mastectomie, iar uneori se intampla chiar la locul cicatricei. In alte situatii, nu mai vorbin de o recurenta, ci de o extindere a cancerului initial. Pentru femeile cu risc crescut de cancer de san, carora le-au fost indepartati sanii ca masura profilactica sau de prevenire, inca mai exista o sansa, chiar daca una foarte mica, de a face din nou cancer la san. Dupa o mastectomie profilactica, riscul unei femei de a dezvolta cancer de san este redus cu o medie de 90%.
Realitate: Unele femei se confrunta cu recidiva cancerului dupa o mastectomie, iar uneori se intampla chiar la locul cicatricei. In alte situatii, nu mai vorbin de o recurenta, ci de o extindere a cancerului initial. Pentru femeile cu risc crescut de cancer de san, carora le-au fost indepartati sanii ca masura profilactica sau de prevenire, inca mai exista o sansa, chiar daca una foarte mica, de a face din nou cancer la san. Dupa o mastectomie profilactica, riscul unei femei de a dezvolta cancer de san este redus cu o medie de 90%.
Mit: Daca ai un risc crescut de a dezvolta cancer la san, nu prea poti face nimic, decat sa cauti semne.
Realitate: Exista multe lucruri pe care femeile le pot face pentru a reduce riscul, inclusiv pierderea in greutate, daca acestea sunt obeze, efectuarea de exercitii fizice regulate, reducerea sau eliminarea consumului de alcool si pastrarea rigurozitatii in ceea ce priveste investigatiile medicalei. Renuntarea la fumat ajuta, de asemenea. Unele femei cu risc ridicat, pot alege sa recurga la o mastectomie in scop preventiv. Ele pot lua alte masuri, cum ar fi scanari regulate, explorare chemopreventiva cu tratamente precum Tamoxifenul si participarea la studii clinice. Cel mai important lucru pentru femeile care cred ca ar putea face parte din grupa de risc crescut este sa discute cu un specialist care le poate indruma si le poate expune toate optiunile.
Realitate: Exista multe lucruri pe care femeile le pot face pentru a reduce riscul, inclusiv pierderea in greutate, daca acestea sunt obeze, efectuarea de exercitii fizice regulate, reducerea sau eliminarea consumului de alcool si pastrarea rigurozitatii in ceea ce priveste investigatiile medicalei. Renuntarea la fumat ajuta, de asemenea. Unele femei cu risc ridicat, pot alege sa recurga la o mastectomie in scop preventiv. Ele pot lua alte masuri, cum ar fi scanari regulate, explorare chemopreventiva cu tratamente precum Tamoxifenul si participarea la studii clinice. Cel mai important lucru pentru femeile care cred ca ar putea face parte din grupa de risc crescut este sa discute cu un specialist care le poate indruma si le poate expune toate optiunile.
Christina Applegate, blonda din familia Bundy, a fost diagnosticata in 2008, la varsta de 36 de ani. Pentru majoritatea femeilor, ideea de a ramane fara un san este insuportabila. Atunci cand vine vorba de ambii sani, devine de neimaginat. Dar asta este ceea ce actrita a fost nevoita sa accepte ca fiind cea mai sigura solutie, chiar daca un singur san ii era afectat. Mama Christinei este o supravietuitoare a cancerului in repetate randuri. Fara o dubla mastectomie, revenirea cancerului ar fi fost foarte probabila si in cazul actritei. Applegate a trecut prin multiple interventii chirurgicale de reconstructie a sanilor iar in februarie, anul acesta, a adus pe lume primul ei copil – o fetita perfect sanatoasa.
“Progresele pe care le-am facut in ultimii 20 de ani au schimbat imaginea bolii pentru femei”, spune Dr. Schnabel Freya, director al sectiei de chirurgie mamara la NYU Langone Medical Center. “O putem detecta mai devreme, o putem trata mai eficient, putem reduce recurenta si spori rata de supravietuire”. Un test al lichidului din sfarcuri, medicamente ce blocheaza estrogenul, chimioterapie personalizata, acestea sunt doar cateva din descoperirile ce ii ajuta medici sa vindece tot mai multe femei in fiecare zi.
Un test rapid si usorIn curand, o examinare a secretilor sanilor (inclusiv laptele matern) ar putea dezvalui sansele de a dezvolta cancer si ar putea avertiza in cazul in care este necesar un screening mai devreme. Lichidul din sfarcuri este special deoarece contine celule din glandele mamare, locul in care isi au originea aproape 95% din toate cazurile de cancer mamar. In timp ce o procedura numita lavaj ductal este deja disponibila pentru femeile cu risc ridicat, testele pentru restul categoriilor de risc sunt inca in stadiul de dezvoltare. Una dintre solutiile aflata in teste este gandit sub forma de banda asemanatoare cu cele pentru testele de sarcina. Un asemenea kit ar urma sa fie accesibil si destinat folosirii la domiciliu.
Promisiunea unui screening fara radiatiiNanotehnologia nu este doar scenariu SF: ar putea fi o modalitate de a detecta cancerul cu mult mai devreme decat orice altceva. Un test de diagnosticare bazat pe aceasta tehnologie ar utiliza zero radiatii si, spre deosebire de mamografie, nu ar exista riscul unei alarme false, deoarece nanoparticulele se “lipesc” doar de celulele canceroase cunoscute; senzori magnetici (care functioneaza ca un RMN) detecteaza particulele, oferind o imagine exacta a locului in care a aparut cancerul. “[Metoda] este de 1.000 de ori mai sensibila decat o mamografie”, explica dr. Edward R. Flynn, cercetator sef al diviziei stiintifice din cadrul Manhattan Scientifics Inc. “Cred ca are potentialul de a descoperi cancerul cu aproximativ doi ani si jumatate mai devreme decat mamografiile”. Metoda este in prezent in faza de testare la mai multe spitale americane importante in domeniul cercetarii si ar putea fi disponibila in termen de trei pana la cinci ani.
Un medicament care reduce risculIn ultimii 10 ani, unul dintre medicamentele standard in prevenirea cancerului de san, in cazul femeilor cu risc ridicat, a fost Tamoxifenul. Acum exista o alta optiune: un medicament numit Exemestan. Conform studiilor prezentate in luna iunie, acesta reduce incidenta cancerului de san cu 65% in cazul femeilor cu risc ridicat, aflate la postmenopauza. Exemestan actioneaza prin scaderea cantitatii de estrogen produs de organism si, spre deosebire de Tamoxifen, nu pare sa creasca riscul de formare a cheagurilor de sange si a cancerului uterin.
Tratament personalizat
Cateva teste noi verifica daca tumora canceroasa este sensibila la estrogen, ce tipuri de gene sunt implicate etc., pentru a ajuta medicii sa ofere tratamente potrivite fiecarui pacient in parte. “Cancerul de san este de cel putin trei feluri, daca nu chiar sase sau opt, iar pacientii trebuie tratati in functie de tipul lor tumoral”, spune dr. Laura Esserman, director al Centrului de ingrijire a sanului Carol Buck, din cadrul Universitatii din California.
Cateva teste noi verifica daca tumora canceroasa este sensibila la estrogen, ce tipuri de gene sunt implicate etc., pentru a ajuta medicii sa ofere tratamente potrivite fiecarui pacient in parte. “Cancerul de san este de cel putin trei feluri, daca nu chiar sase sau opt, iar pacientii trebuie tratati in functie de tipul lor tumoral”, spune dr. Laura Esserman, director al Centrului de ingrijire a sanului Carol Buck, din cadrul Universitatii din California.
Mai putine radiatii, o viata mai buna
In prezent, multe paciente cu cancer la san trec prin cinci pana la sapte saptamani istovitoare de radiatii zilnice. Acest proces ar putea fi in curand mai scurt si mai sigur, ducand la mai putine efecte adverse severe (care pot include greata intensa si caderea parului). Doua studii recente, de exemplu, sugereaza ca utilizarea a jumatate din radiatii – 15 sau 16 in loc de 30 – este la fel de eficienta ca regimul complet. Intre timp, o noua procedura oferita in spitalele selecte din SUA ofera un ciclu complet de radiatii intr-un singura sedinta. Terapia de iradiere intraoperativa ofera o unda axata pe locul in care se afla tumora, si se face in timpul interventiei chirurgicale. Astfel, alte organe cum ar fi inima si plamanii, sunt scutite de radiatii. Lipsa tratamentelor agresive post-chirurgicale inseamna ca pacientii isi pot reface viata mai repede.
In prezent, multe paciente cu cancer la san trec prin cinci pana la sapte saptamani istovitoare de radiatii zilnice. Acest proces ar putea fi in curand mai scurt si mai sigur, ducand la mai putine efecte adverse severe (care pot include greata intensa si caderea parului). Doua studii recente, de exemplu, sugereaza ca utilizarea a jumatate din radiatii – 15 sau 16 in loc de 30 – este la fel de eficienta ca regimul complet. Intre timp, o noua procedura oferita in spitalele selecte din SUA ofera un ciclu complet de radiatii intr-un singura sedinta. Terapia de iradiere intraoperativa ofera o unda axata pe locul in care se afla tumora, si se face in timpul interventiei chirurgicale. Astfel, alte organe cum ar fi inima si plamanii, sunt scutite de radiatii. Lipsa tratamentelor agresive post-chirurgicale inseamna ca pacientii isi pot reface viata mai repede.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu