De ce mereu tristeti cantam
Iubiri si alinari trecute
Si sedusi ne dedicam
Fostelor senzatii mute.
Pe brate imaginare
Ne dam clipe petrecute
`n timp ce pe-a noastra carare
Carpe diem sunt pierdute.
Pierdute doua cuvinte
Diamante-n stare pura...
De-ati fi vii sa ne intrati
In cap prin crapata gura.
Sa avem iar vlaga-n noi
Pe « acum » sa-mbratisam,
S-avem iar buzele moi...petale sa respiram.
21 mai 2011/ana cristina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu