joi, 26 iulie 2012

Moonspell - Alpha Noir - Omega White (2012)


Heeeell yeeaah!

Moonspell este una dintre nu prea multele trupe care pana in momentul de fata m-au impresionat cu aaabbsolut toate albumele. Indraznesc sa spun ca sunt inconfundabili, iar Fernando Ribeiro contribuie serios la acest capitol prin vocea sa, o voce pe care nici nu stiu cu ce sa o compar... in cazul in care Fernando s-ar retrage (doamne fereste), Moonspell n-ar mai fi Moonspell, el reprezinta specificul formatiei, individualul ei.Sigur, avand in vedere ca sunt un fan de sex feminin , imi vine greu sa nu remarc senzualitatea pe care o transmite. Versurile pe care daca ar fi sa le adun intr-o carticica, as numi-o "beautiful darkness" , ii vin ca o manusa peste glas.
In ultimul album se simte ceva mai multa duritate spre deosebire de ceea ce cantau ei pana acum, dar foaaarte putin, si nu e o critica, este doar o remarca. Restul e doar....Moonspell: gotic intens, doom, forta, erotism, pervers, de poveste...Un album care-ti suceste mintile si...instinctele.Un album ce transforma pacatul intr-o opera de arta si care te face sa savurezi misterul asa cum este el, pur si simplu, fara sa-ti doresti sa-i mai patrunzi tainele, te contopesti cu necunoscutul si descoperi doar ca iti place!

Delain - We are the others (2012)



Desi nu are la temelie o idee originala ...sau macar sa tinda inspre asa ceva, cred ca albumul atrage imediat atentia oricarui iubitor de metal simfonic, cel putin asta s-a intamplat in cazul meu.
Piesele sunt simple, nu se impun prin complexitate ci mai degraba as spune ca se incadreaza intr-un anumit standard specific genului.Versurile modeste cu necesarul de frumusete prezent.Dar nu si cu acel "mai mult".
Cu vocea am eu o mica problema...cred ca ar fi fost loc de mai multa energie, mai multa emotie in glas, poate chiar o voce mai inalta.Nimic nu se compara cu "prelegerea" unei soprane care emana feminitatea in starea ei cea mai curata, care aduce aminte de acea frumusete clasica, de vremuri apuse si de mistere.Dar tin sa mentionez, acesta este doar un fix de-al meu.Nu indraznesc sa contest calitatile vocale ale Charlottei Wessels, doar ca are un timbru  ceva mai grosut pentru gusturile mele.In rest ...nimic de zis, cantece melodioase ce relaxeaza nici prea prea, nici foarte foarte.Frumos albumul: pozitiv, echilibrat...nu te lasa nici sa te zbengui prea tare dar nici sa stai la masa precum leguma.Simti ca-ti pune sangele in miscare, fara indoiala!
Fondatorul Delain este Martijn Westerholt , cel care a pus si bazele formatiei Whitin Temptation.

miercuri, 11 iulie 2012

Cluj-Napoca / Imagini




































joi, 14 iunie 2012

Prefata

Nu stiu...
cand m-am pierdut de tot
Ce in juru-mi vietuieste
De urat si de frumos
De ce-nseamna omeneste.

Nu mai vad, nu mai aud
Nu dorm si nu ma trezesc
Nu mai rad si nu mai plang
Nu urasc si nici iubesc.

Nu mai stiu cum ma numesc
cine sunt...ce imi doresc...
Nici virtute nu mai vreau
Dar nici sa pacatuiesc...

Caut obsesiv in gol
Nu stiu ce...sa ma invie
Intr-o mare de namol
O geana de bucurie.

Dar ma-ntin, ma murdaresc
Ma impiedic si hulesc
Nici macar nu stiu pe cine
Si din nou ma ratacesc
In asta groaznica multime.

Si ma tem, ma tem de mine
Vad cum uit sa mai gandesc
O profunda nepasare
Ma sileste sa orbesc.

Si zbier in marea apatie...
Nu stiu ce, nu spun cuvinte...
Si ma tem, nu vreau sa fie
Un preludiu masochist
De-nceput de nebunie.

duminică, 10 iunie 2012

Timisoara - Imagini